Saraci, prosti si fericiti

Titlul poate șoca. Poate ca acesta este și sensul. Cineva se va uita la el și nu va ști despre ce e vorba. Ei bine, vă explic eu! Acesta va fi noul slogan de țară pe care îl propun. S-a spus ca Udrea nu le nimereste cu Landofcioisul sau cu Cărpetiangardănul. (Cititi daca aveti timp si disponibilitate tot articolul si dupa aceea judecați-l, vă rog.) Pe buna dreptate ca este și adevărat. Udrea a tocat miliarde de euro încercând sa poleiască cu aur (aur?!?, greșeala mea: arama) un coteț de gaini, transformat în veceu geopolitic (cu închisori CIA si baze militare). Cu alte cuvinte, in mintea ministresei cu neuronii blonzi ea crede ca tara noastra europenizata si asezata cu fundul pe cadranele lumii civilizate (si cu toata suma de clisee mancurtizatoare a globalizarii de tip capitalist, propusa de aceiasi globalizatori care au adus si globalizarea comunista) este una cu o infrastructura, accesibilitate si nivel de dezvoltare de la care poate ca ii mai trebuia un slogan si o marca (pentru imbecili fara vocabular romanesc in cap se pronunta brand). Sau poate ca isi bate joc de noi in timp ce isi plateste datoriile de milioane de euro din banii prostilor. Si acum am revenit la prostii saraci si fericiti. Ma intrebam pana la limita nebuniei ce gandesc oamenii din Romania de azi, ce ii motiveaza, ce a mai ramas din trairea apartenentei la natiunea română si la mostenirea noastra geto-daca si nu numai. Desigur ca sunt putin naiv si utopic sa îmi pun asemenea intrebari intr-o tara care a deformat până și dictonul latin „Carpe diem”. Oare mai stiu romanii nostri globalizati si spalati pe creier ca Dacia nu este numai o marca autohtona de masina? Buna intrebare. Fara raspuns, ca ne va speria.

Ca sa fac o mica abatere de la subiect, spun ca poti vedea romanii nostri cum sunt in situatii sociale sau individual. Poti sa ii vezi de exemplu la un eveniment public, cum ar fi un concert cu muzica de proasta calitate manifestandu-si agresivitatea si ghiorlaneala (cum ar zice Mircea Badea) pe ritmuri de muzica tampita, fara forma si continut. Sau pe stadion ragand ca vitele in cireada la niste dobitoci care sunt platiti sa faca figuratie. Asta a si ajuns sportul romanesc: masa de manevra politica sau de manifestare a opulentei parvenitilor postdecembristi (rare sunt cazurile in care exceptia confirma regula). Ii mai poti vedea manifestandu-se la cumparaturi, incolonati ca oile ridicand profiturile corporatiilor straine, indopandu-se cu mancare proasta, carti de proasta calitate, filme de mana a 14-a, muzica care nu spune nimic, etc. Ii poti vedea cat de hipnotizati sunt in goana dupa consumerism si de egoism distrugator, care l-ar lasa pe Erich Fromm (psihanalist american de origine austriaca, un critic al civilizatiei postindustriale si al artificializarii vietii umane) fara replica si amator. Putem vedea cum omul se transforma in obiect din subiect. Ii poti vedea cum ingroasa randurile sa bage in ei (se cheama bulimie) consumul exagerat pentru a compensa o viata seaca si stearpa cu multe neimpliniri sau cu impliniri putine si seci. Putinul pe care il manifesta o clasa de mijloc subtire ca foaia de ziar si macinata de complexe sau aroganta este jignitor pentru restul care se chinuie sa o duca de pe azi pe maine. Clasa de sus este asa de dezastruoasa incat te apuca scarba uitandu-te la ei. Parveniti din avutul comun, la care au muncit toti (inainte de 1989), escroci care s-au urcat pe naivitatea altora sau ploconiti in fata unuia venit din exterior cu beneficiile exploatarii restului lumii. Se stie ca bogatiile lumii stau in putine maini. Dar nu acesta este subiectul pe care vreau sa il abordez. Deci sa revenim la oile noastre mioritice.

In „marea” discutie publica privind cauzele subdezvoltarii Romaniei sunt doua mari teme: prima spune ca cei din afara ne-au distrus tara dupa 1989 pentru aveau interese economice si geopolitice, iar a doua spune ca noi romanii suntem prosti si ne-am facut rau singuri si ca nu ne-am aliniat cu marele puteri (ca sa le pupam bocancii murdariti cu sange). Aici mentionez ca aceste doua teme sunt sustinute de oameni partinici propriilor idei si surzi la cele ale altora. Nu vreau sa fac o sinteza hegeliana, ci vreau sa spun ca realitatea este mult mai complexa decat exprima teoriile. Aici e adevarat ca cineva ne-a „ajutat” sa daramam constructia politica de dinainte de 1989, dar este foarte adevarat ca au existat cel putin niste tradatori daca nu niste actori directi. Nu pot sa-mi scot din cap mesajele repetate la TVR de catre Caramitru: „Fa-te ca lucrezi”, „Sa stie tara ca aici se lucreaza” si celelalte mesaje codate. Ma rog, poate de aceea nu se va sti niciodata cu certitudine ce s-a intamplat in 1989. Este la fel ca in cazul Kennedy, cei care l-au asasinat au avut interese care continua si in ziua de astazi, iar demascarea lor ar pune capat planului cu care a inceput. In concluzie, romanii care se intrec in merite de aliniere cu vestul (in fapt este o subjugare a intereselor nationale suverane ale Romaniei unor puteri si supraputeri cu recompense grase celor care au facilitat aceasta, ei fiind OAMENI AUTOHTONI CU PUTERE POLITICA SI FINANCIARA) si altii de pe plaiurile mioritice care ori urmaresc interese si orgolii personale de a se face oameni importanti, ori au impresia (gresita) ca razboiul rece nu s-a sfarsit si ca daca nu ne alegem un stapan vom fi devorati de altii. Ceea ce este o prostie. Desigur ca daca ne uitam pe configuratia actuala a planetei vedem niste super-banci care dirijeaza capitalul pe mapamond lasand milioane de oameni in afara bunastarii si niste corporatii grase care s-au asezat ca o caracatita in toate tarile si sufoca producatorul autohton si profita de pe urma intregii planete (stapanii lumii). Ca exemplu ne uitam cum corporatiile cumpara cu 50 bani – 1 leu litrul de lapte de la romani si il vand cu 2 lei (exemplul este inexact, dar bazat pe cazuri concrete). Revenind la oamenii autohtoni cu putere poltica si financiara, nu trebuie generalizat pentru ca aceasta este greseala pe care o fac paranoicii. Cazurile pot fi foarte diferite si uneori sa nu se asemene deloc, dar tradarea interesului national este si poate fi comun. Constatam cum s-a dorit ca din producatori sa devenim consumatori (de multe ori pe credite si prin banci) de produse aduse din afara (pentru ca multi prosti pot fi prostiti cu „hainele de firma” si altele asemenea). Exista un stapan pentru ca exista un slujitor. Nu exista sluga, nici stapanul nu mai este stapan, dar atunci apar razboaiele si agresiunile de tot felul. De aceea vedem razboaie aparent inexplicabile si multe atrocitati. Te intrebi: „la ce bun toate acestea?”. Suntem prinsi ca umanitate in jocuri subtile din care, logic, nu au cum sa profite toti. Deci unii trebuie sa piarda pentru ca cineva sa castige. Prostii o fac voluntar, daca ii faci fericiti iti devin loiali, iar saracia ți-i aduce la picioare și în genunchi. Aici este cheia. Omul cauta sa domine, daca trebuie sa omoare omoara. Cine nu e cu noi e impotriva noastra. Asa se ajunge ca lumea sa devina o turma de oi („Sheeple of America”). Prostii sunt in stare sa iti dea valori inestimabile daca le arati ceva, le spui ca asta trebuie sa aiba ca sa fie in rand cu lumea si prostul le va dori atat de mult incat sa ti le dea pe nimic. De multe ori prostia este aproape identica cu fericirea. Pentru ca daca esti fericit cand nu ai motive, cand vezi ca in jurul tau e greu pentru toata lumea, ca nimeni nu face nimic (acest „nimeni” e foarte inselator deoarece exclude pe „eu”) si ca nu este bine atunci esti putin prost. Nu spun ca toti trebuie sa izbucneasca in hohote de plans. Decenta cere sa fii rezervat in emotii. Poti fi fericit in sensul de fericire obisnuita, cand ai motive. Daca nu le ai… Saracia in Romania, am observat de ceva timp, tine in special de cinste si decenta (cei care sunt corecti sunt si saraci de cele mai multe ori), dar este si a celor prosti (vedeam o batrana cu sacosa portocalie si nu arata ca ar fi trait bine). Saracia nu este o boala si nu trebuie sa poarte vreo vina, dupa cum gandesc parvenitii si escrocii.

In toata lumea au loc manifestatii impotriva celor care starnesc si regizeaza razboaie, impotriva bancherilor care sfideaza orice pot sfida regizand crize financiare si obtinand profit de pe urma lor, dand vina pe consumatori.  In Spania au avut loc demonstratii pasnice reprimate cu bastoane lovind oameni care nu se aparau deloc. Televiziunile nu au transmis, ziarele nu au scris. In SUA, Serbia si multe alte tari au fost manifestatii de stopare a razboiului din Libia.  La fel au reactionat cei din mass-media. Au fost totusi niste stiri lapidare despre protestele de pe Wall Street, dar foarte lapidare (desigur ca era vorba despre americanii superbi, civilizatori si aducatori de democratie cu bombardamente, bombe cu uraniu imbogatit, torturi si alte minunatii americane democratice, puneti dumneavoastra ghilimelele ca sunt prea multe). Dar sa lasam acoperirea acestor evenimente in presa romaneasca, pentru ca ei sunt primii slujitori ai stapanilor cu bani multi. Sa ne uitam la oameni. La noi au fost proteste, dar prea timide pentru nivelul la care am ajuns. Romanii sunt in pragul saraciei absolute (bine, aceasta este o statistica, cu procente care nu reprezinta totalitatea), sunt cei mai saraci din „Europa civilizatoare” care „ne va aduce bunastare” si cu un nivel foarte scazut al asistentei sociale. Suntem intr-o stare mult mai grava decat a Greciei sau a Marii Britanii si decat a oricaror tari care se confrunta cu nelinisti privind ziua de maine. Totusi ce face mioriticul nostru? E fericit, sarac stim ca e, ramane sa vedem daca e si prost. Valuri de fericire si de resemnare umbla in tara printre diferite categorii sociale. Gratarele, berea, maneaua, filmul, emisiunea de televiziune mondena, ziarele de scandal, masina scumpa, relatiile sociale superficiale, fitele de tot felul, comportamentele de parvenit, etc. nu impiedica melteanul autohton sa isi duca viata mai departe. Societatea noastra mai este si polarizata, intre saracia crunta si bogatia reconfortanta. Aici este o dificultate de abordare. Vedem case luxoase, vile, palate tiganesti, boliduri (am auzit ca s-a epuizat stocul de Ferrari pe anul acesta pentru ROmania), tot felul de cumparaturi de lux, alaturi de oameni care dorm pe strada, in case mici suprapopulate, in conditii precare. Se spune ca tiganii sunt problema noastra, in timp ce ungurii mai au putin si isi declara la Bruxelles autonomia presupusului Szekelyfold (deja au moneda lor!). Desigur ca tiganii care nu platesc impozite, taxe, nu au o meserie, nu au mai nimic oficial, dar au ghiuluri, lantoaie de aur, merțane si tot felul de bogatii, dar din pacate nu nici macar buletin sau autorizatii de orice fel sunt o problema, mai ales atunci cand ii vedem la nuntile renumite de interlopi. Nu sunt rasist (termenul este impropriu, deoarece rasa se numeste hominidae, adica toti oamenii indiferent de culoarea pielii care este data de un pigment comun tuturor), din contra, apreciez stilul traditional tiganesc nomad, liber, sub cerul liber. Acesta contrasteaza puternic cu cel corcit cu apucaturile romanesti medieval-fanariot-balcanice, din care a rezultat pseudo-tiganimea actuala. Tiganii care au meseria lor (rudarii lucreaza in lemn, argintarii fac bijuterii, ursarii tin spectacole, etc.), traiesc liber sub cerul liber si au o cultura (care vine din Punjab, Hindustan sau de unde i-or fi dizlocat hunii si otomanii cand i-au luat cu ei ca sclavi sau mesteri in drumul lor spre Europa) si niste caractere morale bine conturate. Mi s-a intamplat sa vad tigani care sunt mai corecti si mai cinstiti decat romanii si care nu se rusineaza cu portul lor traditional. Au aparut romii din anul 2001, probabil teleportati de catre extraterestri cu niste fonduri europene grase si problema s-a translatat si agravat, datorita unei populatii prea debusolate si derutate (chiar mai ceva decat românii). Cati romani isi poarta costumul traditional (macar si in forma stilizata)? Oricum traditiile noastre nu mai sunt romanesti (ele sunt catalogate de catre I.C.R. drept ceausiste) ci europene, de parca Europa a fost alaturi de noi vreodata (nu vreau sa reiau toata istoria de la inceputuri si pana la Marea Migratie a Popoarelor). Desigur ca multi tigani reprezinta o problema si ca ne fac de ras, dar sa ne uitam si la paiul/barna din ochiul nostru. Cine a preluat maneaua (in forma sa „roma” ca sa zic asa, deoarece maneaua este muzica turceasca cantata de catre Anton Pann si Maria Tanase, etc.) de prost gust de dupa anul 1998-1999? Nu cumva toata Romania? Cine a distrus industria? Cine a distrus educatia si invatamantul? Cine face televiziune mondenă in ROmania si cine o „consuma”? Raspundeti cu sinceritate va rog. Alta tema curenta este Rosia Montana, care este un subiect tabu pentru cetateanul rroman si un subiect care miroase a bani multi pentru Gold Corporation, care va pleca cu 80% sau mai mult din aurul extras, noi ramanand cu locurile de munca de pe perioada extractiei (!) si ceva mărunțiș aruncat bugetului statului. Revenind la rromi si rromâni eu cred ca avem ceva in comun cu ei. Rromii au aparut in 2001 prin ONG-uri, rromânii au apărut in 1859 prin cei școliți în Franța. Ambii își reneagă denumirea de geto-daci (chiar daca au fost amestecati cu alte popoare de atunci) si de țigani (care le amintește de perioada în care au fost robi). La un moment dat, prin anii aceia (1859), Kogalniceanu si alții vroiau ca principatele unite sa se numeasca Dacia, iar cei de partea lui Alecsandri vroiau apropierea de Roma, de unde a venit România. Dar acesta e trecutul deja…

Sa ne intoarcem la sloganul pe care il propun. Desigur ca Romania nu este eterogena. Ea are o parte din populatie intr-un fel si cealalta in alt fel, chiar fiind mai multe parti diferite sau total diferite. Dar in majoritatea sa, Romania arata urat. Prostia este un „bun” universal, ea nu are granite si limite. Dar noi se pare ca contribuim destul de mult. Fericirea este o caracteristica romaneasca eterna, care cica ne-ar fi usurat suferintele la care am fost supusi. Saracia este la fel ca in cazurile mentionate mai inainte. Daca le combinam iese ceva foarte periculos pentru viitorul nostru ca natiune, daca va mai exista… Auzeam ceva timp in urma pe Acad. Eugen Simion intr-o emisiune vorbind si imi dadeam seama ca daca am avea mai multe astfel de emisiuni si mai mult astfel de invitati si subiecte ar fi putin altfel. Parca era din alta lume si ar fi coborat dintr-un vis de mai bine. Subiectul era desigur starea actuala a Romaniei si se discutau problemele actuale, solutiile si despre trecut. A prezentat si o carte in acea emisiune. Mahatma Gandhi spunea ca schimbarea trebuie sa inceapa cu tine. Ce ciudat! Eu m-am schimbat (si ma schimb continuu, adica fac eforturi sa-mi depasesc conditia de prost). Dar vad ca Romania nu se schimba. Stiu ca grohaitorului consumator ii va suna cam patetic si prostesc, dar vrem sa revenim la normal, vrem sa avem un nivel al discursului public decent, vrem un nivel de bun simt si respect reciproc pe strada si acasa, vrem sa traim bine (ce dezgustator suna acum!!), vrem sa traim in cultura noastra cu eroiii nostri care sa nu fie defaimati si pusi la zid, vrem o tara care sa respecte cetateanul sau, vrem o tara pasnica si care sa aiba propria personalitate (sa nu fie anexa vreunei puteri), vrem oameni care sa nu manance de la gunoaie, vrem oameni competenti si nu cumetri si alte rude, vrem teatre, filarmonici, monumente, obiective turistice intretinute si renovate, vrem ca statul sa nu mai fie o colcaiala de viermi care devoreaza tot in putrefactia inactivitatii post-decembriste. In loc sa scoatem din context si sa denigram regimul ceausist, hai sa intretinem ce a construit el, hai sa facem ceva pe langa vorbaraia goala. Am inteles toata propaganda, dar pe langa propaganda avem si ceva actiune? Suntem pe placul stapanului pe langa care ne guduram si ii facem pe plac. Dar avem ceva de castigat sau ne facem ca suntem importanti in timp ce mor oameni nevinovati? S-au castigat multi oameni cu dezinformarea (vedeti cazurile recente de razboaie americane). Oare se poate reforma cu informarea corecta? Oare au interes mediatorii de informatie sa faca ceva in sensul acesta? Saraci suntem, fericiti suntem, prosti demonstram zilnic ca suntem si am demonstrat-o continuu. Era o vreme in care existau apeluri ca „Romania, trezeste-te!”. Se pare ca s-a trezit si s-a culcat la loc punand ceasul sa sune peste cateva milenii. Am o anumita doza de optimism relativ spre mai bine, dar sunt rezervat atat timp cat problemele sunt ignorate in loc de a fi tratate. Se pare ca suntem meniti ca tara supusa vointei celor din exterior si (mai ales) propriei noastre prostii sa fim saraci, prosti si fericiti….

One thought on “Saraci, prosti si fericiti

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s