Ce avem de invatat de la societatile etnografice? (revăzut și adăugit)

Societățile etnografice sunt așa-zisele „societăţi primitive”, care de fapt erau societăţi restrânse din punct de vedere numeric, ce ocupau un teritoriu restrâns având contacte exterioare reduse cu tehnologie simplă şi funcţii puţin specializate, societăți tradiționale despre care s-a spus faptul ca sunt rămase în urmă, astfel putându-se studia și prin generalizare se poate documenta evoluția omenirii. In sociologie se mai foloseste ca sinonim, in studiile specialistilor, societati înapoiate, dar denumirea este de societate etnografica, tocmai ca pe baza studiului culturii, traditiilor si datinilor respectivilor sa se poata studia `amprenta` antropologica a omenirii. Acest lucru s-a spus despre cercetătorii care au luat contact cu civilizațiile africane. În prezent s-a dezvoltat o metodă în cadrul sociologiei denumită astfel, care se ocupă, în traducere liberă cu „descrierea popoarelor”. Se caracterizează prin așa zisa „muncă de teren”, prin tehnicile de anchetă utilizate în mijlocul comunităților respective. Dar nu despre metoda respectivă vreau să vorbesc aici, ci despre ce au învățat occidentalii de la aceste popoare, foarte diverse și variate ca structură și bogății spirituale sau culturale. Ce a înțeles europeanul care a lăsat în urma sa durere, sclavie, colonialism, crime, tortură, supunere și dictaturile care au marcat omenirea? Ce atitudine are acesta față de cei pe care i-a întâlnit și i-a considerat animale, i-a folosit ca sursă economică prin sclavie (și în zilele noastre avem o formă sau alta), le-a furat pământurile și bogățiile, le-a pângărit locurile sacre și așa mai departe? Să intrăm puțin în lumea lor și sper ca la final să pot aborda cât pot celelalte culturi, deoarece voi începe cu amerindienii nord americani. Fac mențiunea încă din start că nu sunt sociolog sau specialist, ci doar un autodidact care face un efort pentru conștientizare și aducere la cunoștință a unor învățăminte.

Printre acestea se pot numara grupurile etnice ale amerindienilor sau triburile din america de nord. Aborigenii australieni sunt si ei inclusi aici, la fel ca triburile de africani si cele din Oceania si unele parti din Asia. Europenii au trait izolati de lumea intreaga o perioada destul de lunga de timp si ignoranta lor i-a facut sa creada ca pamantul era plat, ca in indepartata China traiau oamenii cu cap de caine (pana la Marco Polo) si asa mai departe. Exista unele dovezi ca nu toti au fost izolati pe Europa. Hartile amiralului turc Piru Reis, din anul 1513, compilate dupa harti mai vechi, ne indica un cartograf care cunostea la perfectie aspectul coastelor americii de nord si de sud, cu o Cuba bine pozitionata si cu o reprezentare a Antarcticii cu vreo 400 ani mai devreme de descoperirea ei in anul 1820. Vikingii se pare că și ei au descoperit nordul Americii. Cum a fost posibil asa ceva? Sau cum a fost posibila reprezentarea pe basoreliefurile Capelei Roslyn, o constructie a templierilor care se presupune ca ar fi vizitat mult inainte de Columb America, a unui cactus? (Mai multe detalii puteti gasi in cartea lui Jim Marrs, `Guvernarea din umbra`, de la editura Curtea Veche.) Ca sa revin la subiect, mare parte din Europa sub jugul Bisericii Catolice și a dogmei au fost tinuti in acea epoca intunecata ignoranți și stupizi, cei care au avut curajul sa spuna ceva fiind arsi pe rug, situatie care a fost si a templierilor și a oamenilor de știință ai vremii…

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/75/Piri_Reis_map_interpretation.jpg/220px-Piri_Reis_map_interpretation.jpg

Vom incepe prin citatele care arata cum este omul alb, modul si caracterul actiunilor sale  in legatura cu aceasta lume pe care a descoperit-o. Vom merge apoi spre alte cuvinte de intelepciune, ajungand spre cultura lor. Daca nu voi reusi, este din cauza mea si nu din cauza ca ar fi asa cum i-a crezut colonizatorii. Masacrul de la Wounded Knee unde au fost macelariti copii,   femei si batrani pe langa cei tineri sau prezenta conchistadorului Pizzaro, care a jefuit Imperiul Incas, a masacrat populatia locala si le-a pus biblia in fata, alternativa fiind moartea. Aborigenii din Australia au fost supusi la un proces extins de decimare, la fel ca numeroasele triburi africane, si exemplele pot continua la nesfarsit…

Capetenia Nor Rosu (Red Cloud), din tribul Sioux, ne descrie astfel actiunea omului alb, dupa ce in alt citat ne descrie cum omul alb l-a inselat, furandu-le pamantul: Cand a rasunat prima voce pe acest pamant? Vocile pieilor rosii care nu au avut decat arcuri si sageti…Ce s-a facut in tara mea e ceva ce nu am vrut, ceva ce nu am cerut; omul alb mergand prin tara mea… Cand omul alb vine in tara mea, lasa o dara de sange in urma sa…Am doi munti in acea tara… Dealurile negre si muntele Big Horn. Vreau ca marele parinte sa ne faca drumuri printre ele. Le-am spus asta de trei ori; acum trebuie sa vin aici sa le spun a patra oara.

O mare capetenie, tot din tribul Sioux, marele Cal Nebun (Crazy Horse) zice urmatoarele: Nu am cerut omului alb sa vina aici. Marele Spirit ne-a dat aceasta tara drept casa. Voi o aveti pe a voastra. Noi nu am venit peste voi. Marele Spirit ne-a dat destul pamant pentru a trai pe el si bizoni, caprioare, antilope si altele. Dar voi ati venit aici, mi-ati luat pamantul, ne omorati vanatul asa ca ne e greu sa traim. Acum ne spuneti sa lucram pentru a trai, dar Marele Spirit nu ne-a facut sa lucram, ci ne-a facut sa traim din vanat. Voi, oamenii albi puteti trai din munca daca doriti. Noi nu am intervenit peste voi si ne spuneti din nou de ce nu vrem sa fim civilizati? Noi nu vrem civilizatia voastra! Vrem sa traim cum au trait parintii nostri si cum au trait parintii lor inaintea acestora.

Din tribul Mohawk, Joseph Brant (Thayendanegea), ne da o lectie de patriotism si de critica a civilizatiei noastre prin doua comentarii: 1. Nici o persoana dintre noi nu doreste alta recompensa pentru o actiune de vitejie si utila, decat constiinta de a-si servi natiunea. 2.In guvernamantul pe care voi il numiti civilizat, fericirea poporului este constant sacrificata pentru splendoarea imperiului. Prin urmare, originea codurilor voastre de legi penale si civile; prin urmare, inchisorile si temnitile voastre. Noi nu avem inchisori; noi nu facem parada pompos prin curti; noi nu avem legi scrise; judecatorii nostri sunt foarte respectati printre noi cum sunt ai vostri prinre voi, iar deciziile lor sunt respectate la fel de mult. Nu avem printre noi nici un raufacator exaltat peste controlul legilor noastre. Indrazneala sireteniei nu este aici permisa niciodata sa triumfe peste inocentii neajutorati. Mosiile de vaducve si orfani nu sunt niciodata devorate de catre excroci intreprinzatori. Noi nu jefuim sub pretextul legii.

Un vechi proverb indian spunea: Trateaza pamantul cu grija; nu ti-a fost dat tie de catre parintii tai, a fost imprumutat tie de catre copii tai. Noi nu mostenim pamantul de la stramosi, imprumutam de la copiii nostri.

O zicere din randul indienilor Sioux spune ca: Chiar si betele si pietrele au o esenta spirituala, o manifestare a puterii misterioase care umple universul.

Capetenia Jospeph din tribul Nez Perce dovedeste intelepciune, cunostinte de filosofie si remarcam cunoasterea antica si preistorica, care vedea in cicluri esenta vietii, observata la calendarele dacice de la Orastie si calendarul mayas, dar prezenta in toate civilizatiile pierdute: Ati observat ca orice face un indian merge in cerc si aceasta pentru ca Puterea Lumii lucreaza intotdeauna in cerc, orice trebuie sa fie rotund… Cerul e rotund si am auzit ca pamantul este ca o minge, la fel sunt si stelele. Vantul este cea mai mare putere, bate repede. Pasarile isi fac cuiburile in cercuri, pentru ele este aceeasi religie ca a noastra… Chiar si sezoanele formeaza un mare cerc in schimbarea lor si totdeauna revin unde au fost. Viata unui om este un ciclu de la copilarie la copilarie si asa este in orice Puterea misca.

Picior de Cioara (Crowfoot), orator si razboinic Blackfoot: Ce este viata? Este scanteia unui foc in noapte. Este respiratia unui bizon pe timp de iarna. Este mica umbra care alearga pe iarba si se pierde in asfintit.

Și acum câteva proverbe ale triburilor nord americane:

Nu judeca pe cineva până nu ai umblat două luni în mocasinii săi.

Chiar şi atunci când cazi în nas, te mişti tot înainte.

Un popor fără istorie e ca vântul peste iarba bizonului.

Înainte de a alege un sfătuitor urmărește-l cu copiii vecinului său.

Întâi trebuie să te gândești întotdeauna la Zeu. În al doilea rând trebuie să-ți folosești toate puterile pentru a avea grijă de poporul tău, în special de săraci.

Păzește-ți limba în copilărie și când crești îți vei maturiza un gând care va fi pus în serviciul poporului tău.

Dacă nu știi unde mergi, orice cale te va duce acolo.

Iubește-te pe tine, ieși din propria persoană și acționează, concentrează-te pe soluție, fii pe pace.

Nu arăta numai calea, mergi pe cale.

Vorbește adevărul cu umilință tuturor. Numai atunci poți fi considerat un adevărat om.

Cu toate lucrurile și în toate lucrurile suntem rude.

… orice pe pământ are un scop, orice boală are o iarbă care să o vindece și orice persoană are misiunea sa. Aceasta este teoria indiană a existenței. (Porumbel Îndoliat, tribul Salish)

Marele Spirit este în toate, este în aerul pe care îl respirăm. Marele Spirit este Tatăl nostru, dar Pământul este Mama noastră. Ea ne hrănește, cea pe care o punem în pământ și se întoarce la noi. (Marele Tunet, din triburile Wabanaki Algonquin)

Cât de fin trebuie să fie limbajul albilor, dacă pot face binele să pară rău și răul să pară bine. (Vultur Negru, tribul Sauk)

Pierdeți cumpătul și pierzi un prieten. Minte și te pierzi pe tine.

Omenirea nu a țesut pânza vieții. Nu suntem decât un fir pe ea. Tot ce facem pânzei ne facem nouă. Toate lucrurile sunt legate împreună. Toate lucrurile se conexează. (Șeful Seattle, tribul Dwamish)

Creația este continuă. (și) Centrul universului este oriunde. Cunoasterea rezidă în toate lucrurile, lumea este o librărie. Adevărata pace între națiuni va fi atunci când va fi adevărata pace în sufletele oamenilor. Cei care valorează cel mai mult sunt copiii. (proverbe din tribul Lakota, aceștia au ca valori-idealuri comunitatea, generozitatea, cooperarea, puterea și afinitatea, care este compusă la rândul ei din: 1. traiul în armonie cu ceilalți, 2. a avea simțul aparținerii la comunitate, 3. valorificarea relațiilor interpersonale și 4. încrederea reciprocă în celălalt, mai multe descoperiți aici http://www.rodneyohebsion.com/lakota.htm)

Cam atat in aceasta postare, deoarece si asa e prea lunga. Voi continua poate in alta postare sirul de intelepciuni de la cei pe care niste criminali patologici, care suntem noi europenii,  ii consideram inapoiati. Pentru aprofundare aveți legăturile următoare, postate mai jos. Iar continuarea articolului este aici.

http://www.rodneyohebsion.com/native-american-proverbs-quotes.htm

http://www.sapphyr.net/natam/quotes-nativeamerican.htm

http://www.greatdreams.com/wisdom.htm

http://www.unitedearth.com.au/tipiwisdom.html

http://www.firstpeople.us/FP-Html-Wisdom/wisdom.html

Cu bine,

Radu Damian, admiratorul intelepciunii pierdute

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s